Dacă acum câteva decenii moda încă își avea ciclicitatea
clasică cu bianualitatea colecțiilor sau maxim patru sezoane bine delimitate,
acum datorită vitezei și ritmului haotic în care se desfăsoară viețile noastre,
moda a prins și ea viteză.
Datorită internetului și a vitezei cu care o colecție nouă e văzută și dorită de consumatori, casele de modă au trebuit să introducă tot felul de colecții suplimentare între sezoanele mari și să introducă piese noi frecvent. O tendința se poate naște printr-o postare de intagram a unei vedete purtând un anumit articol vestimentar și poate muri într-o lună. Deci timpul de producție, plasare și promovare e foarte scurt pentru a putea ține pasul și profita de cererea proaspăt creată. Deci nici nu se pune problema de ciclicitatea clasica cu prezentare de modă, cataloage, trimis prin poștă, comenzi, producție de luni de zile, abia apoi plasare, promovare și vânzare. Asta ar însemna sinucidere economică, reacția trebuie să fie imediată.
Așa au luat naștere brandurile de masă, care merg mână în mână cu tendințele și sunt mai rapide decât ne-am fi putut vreodată imagina în modă. Ciclul descris mai sus durează două săptămâni de la simțul tendinței până la a avea produsele deja în magazinele din toată lumea. Timp în care alte branduri nu reușesc nici să livreze ceva. Mă refer la branduri precum Zara, H&M, Target, Bershka, Stradivarius etc.
Însă acest timp extrem de scurt nu dă nimănui de gândit? În ce condiții reușesc să producă aceste cantități gigantice de produse într-un timp atât de scurt? Nu, nu au roboți, deși probabil acolo se va ajunge curând. Ecuația e una foarte simplă, pentru a avea profit, trebuie ca acele costuri de producție să fie mici, deci producția se mută oriunde pe acest glob unde e economia la pâmănt și oamenii lucrează mult, aproape pe gratis. Astea sunt de obicei în ultimii ani țări asiatice precum China ori Cambogia. Și sunt de preferat din mai multe aspecte pe lângă partea financiară, mai este cea
demografică. Deoarece fiind o populație foarte numeroasă și posibilitățiile de
muncă nu foarte variate, vor accepta orice, pe oricât de puțini bani, pentru
oricât de multe ore. Probabil nu o singură dată ați citit articole despre
copii/minori care muncesc zile la rând fără oprire pe mai nimic, asta ca tu și eu,
dar mai ales țările mult mai dezvoltate ca a noastră, să avem acea pereche nouă
de jeanși cât mai repede posibil. Au existat sinucideri, boli, epuizare, însă
încă se produce așa, deoarece cererea este în creștere.
Tu ai munci trei zile fără oprire într-un ritm alert și
condiții mizere făcând aceleași mișcări robotizate? Nu? Atunci de ce ai consuma produse născute
din acest proces?
PS, Acest text a fost scris pentru un proiect de școală care vizează societatea și problemele ei actuale în raport cu industria modei.
PPS. Fotografia îmi aparține.
PPS. Fotografia îmi aparține.
No comments:
Post a Comment